- .
Planeta noastra se gaseste in calea unui mare numar de corpuri ceresti ratacitoare, de la comete si pina la imense blocuri de roca - asteroizi. In ultimii ani, gratie telescoapelor din ce in ce mai perfectionate, astronomii descopera mereu noi si noi potentiali agresori cosmici, care ne-ar putea lua drept tinta.
- .
Craterele meteoritice raspindite pe suprafata Terrei arata ca nu ar fi pentru prima oara. Spaima de meteoriti distrugatori este alimentata si de faptul ca in textul biblic face referire la "o stea cazind din ceruri"(Apocalipsa,IX, 1).Nu este de glumit ! Specialistii sustin ca pericolul trebuie luat in serios, mai ales dupa ce in iulie 1994 cometa Shoemaker-Levy a cazut pe Jupiter.
- .
Evenimentul a fost studiat cu atentie: intrind in atmosfera giganticei planete, aceasta s-a spart in 21 de bucati cu diametrul de cca. 0,5 km, care au provocat o intreaga serie de cataclisme. Daca un singur impact de tipul acesta s-ar fi produs pe Pamint, planeta noastra ar fi fost acoperita pentru o buna bucata de vreme de nori grei de praf si cenusa. Nimeni nu poate garanta ca Pamintul va fi scutit de o astfel de vizita nedorita.
- .
Daca nu cumva a si primit-o deja in trecut, aceasta fiind cauza disparitiei dinozaurilor, conform unei ipoteze mai vechi. Consecintele ce decurg dintr-un impact cu un meteorit sau o cometa pot fi dintre cele mai neplacute. Intesitatea cutremurului ce va urma depinde de masa corpului in discutie, dar si de locul impactului.
- .
Deoarece Pamintul este acoperit de ape in proportie de doua treimi, sansele ca musafirul nepoftit sa cada in ocean sint de 66 %. Evident, cutremurul aferent nu va fi la fel de puternic precum in cazul unei caderi pe uscat. In schimb valul imens care va fi generat va spulbera pur si simplu localitatile de coasta . Aparati de atmosfera ! Cei mai speriosi din fire ar putea ajunge sa perceapa meteoritii drept un fel de sabie a lui Damocles, la scara cosmica. Din fericire, un meteorit periculos nu cade pe Pamint nici macar cu aceeasi frecventa cu care se prabusesc avioanele. Marele nostru noroc il reprezinta atmosfera.
- .
Frecarea cu aerul ridica atit de mult temeratura vizitatorilor cosmici, incit acestia se topesc sau se pulverizeaza in bucati atit de mici incit nu au nici un efect. Lucrurile erau total diferite pina acum trei miliarde de ani, cind atmosfera aflata inca in formare nu reusea sa ofere un scut la fel eficient. In urma bombardamentului meteoritic, suprafata Pamintului trebuie ca arata pe atunci la fel de ciruita cum arata astazi Luna. Impactul se amina !
- .
Povestile in care Pamintul intra in coliziune cu un asteroid au ajuns la moda. Moda aceasta nu este intimplatoare, ci se datoreaza avertismentelor repetate ale oamenilor de stiinta . De aceea, este interesant de stiut care este probabilitatea unei coliziuni distrugatoare.
- .
Statistic vorbind, daca asteroidul sau cometa ce a dus la disparitia a 70 % dintre specii, inclusiv a dinozaurilor, a lovit Pamintul acum 65 de milioane de ani, atunci, teoretic, am putea dormi linistiti cel putin 10 - 15 milioane de ani.Conform unor noi calcule, desi amenintarea exista, ea ar fi mult mai mica decit se credea. Dintre asteroizii cu o traiectorie ce ii aduce in apropierea Pamintului, multi ar avea o speranta de viata mult mai redusa decit se credea pina acum - probabil in jur de 10 milioane de ani.
- .
La scara astronomica, inseamna foarte putin, dar pentru noi este un interval foarte confortabil. Care insa este cauza acestei sperante de viata atit de scazute? In cazul acestor asteroizi, riscul de a intra in coliziune cu Soarele sau cu Jupiter este mai mare.* La 30 iunie 1908, toate seismografele aflate pe o raza cu diametrul de 1000 de km au tresarit brusc si violent.
| | | | | | | | | |
BluePink 
